romanian wine art





Vinurile Salonului A&V


Arhiva


Vinul spumant - „şampania“


VStoian

O reeditare de mare efect

Acad. prof. univ. dr. Viorel STOIAN

Ştiindu-mă mare iubitor de carte franceză, cu atât mai mult dacă e vorba despre o carte enologică, un bun amic de-al meu mi-a dăruit tomul „L’art de faire le vin“ (Arta de aface vinul), autor: Jean-Antoine Claude, comte Chaptal.

Cartea are în ea o serie de mari ciudăţenii. Să le vedem împreună.

În primul rând este vorba de reeditarea unui tratat foarte vechi; cea de a doua ediţie a lucrării lui Chaptal, publicată în anul 1819, ediţie revăzută chiar de autor... În al doilea rând, autorul a trăit într-o epocă foarte îndepărtată de anii noştri: 1756-1832. În al treilea rând, Chaptal nu a fost un oarecare. El a făcut o descoperire care a revoluţionat tehnologia de elaborare a vinului, anume a constatat că adaosul de zahăr în must (în anumite limite) poate îmbunătăţi substanţial însuşirile gusto-olfactive ale vinului. De altfel, procedeul de adăugare a zahărului în mustul de struguri chiar îi poartă numele : „chaptalisation“ (şaptalizare).

Trebuie reţinut că descoperirea lui Chaptal a avut loc înainte de marile descoperiri ale lui Louis Pasteur (descoperirea micro-organismelor, descoperirea levurilor). În al patrulea rând, Chaptal s-a bucurat în epocă de o sumedenie de onoruri şi distincţii din partea concetăţenilor săi. A fost înnobilat de către regele Ludovic al XVI-lea şi numit conte de către Napoleon. A făcut parte din restauraţie şi a fost admis în Camera Pairilor Franţei.

A fost distins cu Ordinul „Mare Ofiţer al Legiunii de Onoare“, „Cavaler al al Ordinului regal –Sfântul Mihail“ şi cu titlul de „Membru al Academiei Regale de Ştiinţe a Institutului Franţei“. Aceasta ca să nu mai înşirăm şi alte titluri mai mărunţele.

Oricum, Chaptal a fost un tânăr extrem de precoce, la 21 de ani era deja doctor în medicină, la 25 de ani era profesor de chimie, iar la 39 de ani era Membru al Institutului Franţei şi Ministru al Interiorului în Franţa.

Cartea lui Chaptal, scrisă acum două secole şi jumătate, este în multe privinţe uimitor de actuală. Foarte multe procedee tehnologice descrise de Chaptal îşi găsesc şi astăzi actualitatea. Analizat la nivelul cunoştinţelor şi opticii din zilele noastre, Chaptal poate fi judecat în două moduri total diferite.

Pe de o parte, Chaptal a revoluţionat oenologia mondială, a deschis noi căi în ştiinţa şi practica oenologică.

Pe de altă parte, Chaptal a dat idei falsificatorilor de vinuri, i-a învăţat să bage zahăr în must pentru a obţine un vin mai alcoolic şi în general mai bun.

Am scris aceste rânduri nu pentru a-i sfătui pe cititori să facă vinuri după sfaturile lui Chaptal din 1785, ci pentru a arăta că sunt popoare care ştiu să-şi preţuiască înaintaşii aşa cum se cuvine.

Noi, românii, cînd îi vom reedita pe I.C.Teodorescu sau pe Ştefan C.Teodorescu? Pen¬tru că vom găsi acolo, vă asigur, idei de o înfiorătoare actualitate.